Vreau să am steaua mea. Mi-am rezervat un loc la SuperBlog

Sunt stele cari apar de-odată aproape pe bolta cerească şi ajung să întreacă în strălucire pe toate celelalte stele. Nu toate pot să ajungă această strălucire, însă cele mai multe abia ajung să fie văzute, ca steluţe umile şi apoi, şi cele prea luminoase, ca şi cele umile, după ce au ajuns la un maximum de strălucire, încep să descrească, până ce abia se mai văd. (Victor Anestin, Cum să înveţi stelele)

Competiţia de blogging creativ, SuperBlog, a împlinit un deceniu de existenţă. De 10 ani încoace, se scrie cu peniţa virtuală înmuiată, din timp în timp, în praf magic de stele. De 10 ani, citim în stele. De 10 ani se scriu  emoţii felurite şi se creează momente nemuritoare, unice, memorabile. E o zonă a blogosferei care respiră creativitate împinsă la cote înalte.

SuperBlog este despre scriitura aparte…

…atunci când obiectivitatea şi imaginaţia îşi dau concursul pentru a scoate ceva bun. Adesea, „ceva bun” se transformă în ceva halucinant de bun. Este despre a-ţi împinge limitele şi a da totul. O competiţie acerbă între bloggeri scriitori, de toate mărimile, care îndrăznesc să se confrunte cu ei înşişi, şi mai apoi cu alţii, pentru a ajunge să strălucească ca adevărate stele, cât mai sus în clasament.

N-ai să îţi dai seama cât poţi, până nu încerci să vezi cât poţi

SuperBlog m-a mai provocat o dată, acum câţiva ani, la începuturile mele ca blogger (la vie de lavy). Acum mă înham din nou. Va fi un drum lung, cam până prin decembrie. Va ploua, vor cădea frunze şi apoi va ninge. Probe multe, premii pe măsură, participanţi şi mai şi. Unii dintre ei cu multe participări la activ, alţii boboci în blogging, alţii boboci şi în blogging, şi la SuperBlog. 

Probabil că una dintre marile provocări va fi să nu renunţ şi să las totul baltă. Motive vor părea, sunt convinsă de asta. Sper doar să le gestionez cât mai în favoarea mea.

Nu pornesc cu aşteptări mari, nu pornesc cu gânduri de super-învingătoare, pornesc doar cu dorinţa de a scrie cât mai bine cu putinţă. Dacă eu voi fi mulţumită până în acel punct încât nicio virgulă nu va fi fiind în plus/minus, atunci participarea mea nu e în zadar. Cred în asta!

Şi atât cât pot să dau sfaturi în materie de SuperBlog, aş spune doar atât: scrieţi într-un aşa mod, încât de fiecare dată când vă veţi reciti articolul (de 2 ori, de 3 ori, de 4 ori), să apară aceeaşi emoţie în stare să vă facă pielea de găină. Şi nu e narcisism, e doar încredere în sine şi satisfacţia de a fi transpus în cuvinte tot ce exista mai frumos în cotloanele sufleteşti.

Înscrierile sunt deschise pe toată perioada competiţiei. La 1 octombrie s-a dat startul primei probe. Jumătate din articolul meu e deja în draft. Doamne-Ajută!

Prin acest articol îmi rezerv un loc în constelaţia SuperBlog 2018, ediţia de toamnă. E loc pentru toată lumea. Cine mai vine?