Un programator cunoscător de JAVA şi care activează în IT, în mod sigur s-a orientat bine. Chiar foarte bine. Potrivit Glassdoor, într-un top 25 al celor mai căutate joburi, peste jumătate sunt din cele care implică cunoştinţe solide de programare.

Judecând după datele furnizate de tiobe.com, în decembrie 2017 JAVA se situa ca şi popularitate pe prima poziţie. Este evident că şi în 2018 este cel mai căutat limbaj de programare în ceea ce-i priveşte pe web deweloperi. Norocoşii de ei!

De pe Indeed.com am extras un alt grafic suficient de convingător cât să vă facă să învăţaţi JAVA şi să câştigaţi bani frumoşi cu acesta:

Subiectul JAVA ocupă un întreg modul din cursul de Web Design pe care-l parcurg. Am ajuns la modulul cu numărul 11 în care aflăm punctual informaţii despre:

• JAVA ca limbaj de programare şi mod de funcţionare
• sintaxa şi clasele JAVA
• JAVA aplicat în website-uri
• JavaScript – puncte esenţiale
• sintaxa şi modalităţi de funcţionare JavaScript

A nu se confunda JAVA cu JavaScript. Primul este un limbaj de programare, iar al doilea un limbaj de scripting. Nu au în comun decât numele, în fond sunt două chestiuni diferite.

1. Ce este JAVA?

JAVA este un limbaj de programare, după cum deja am menţionat. A fost dezvoltat iniţial de Sun Microsystems (actual Oracle) şi lansat în 1995 ca şi componentă de bază a platformei Java Sun Microsystems.

Limbajul derivă din sintaxa C şi C++, însă modelul obiectelor este mult simplificat şi cu mai puţine facilităţi.

Aplicaţiile JAVA (compilate în bytecode – fişier clasă) pot rula pe orice Java Virtual Machine (JVM), indiferent de arhitectura computerului.

2. Ce putem face cu JAVA?

O caracteristică importantă a JAVA este portabilitatea. Asta înseamnă că programele de computer scrise în limbaj JAVA pot rula pe orice hardware/sistem de operare sau platformă. De când cu telefoanele inteligente, JAVA a devenit opţiunea numărul unu pentru crearea de aplicaţii. Şi la ce revoluţie fac smartphone-urile în era actuală, nu e greu să ne imaginăm (din nou!) cât de important este acest limbaj. Nu-i aşa?

Doar câteva domenii de aplicare:

1. Dezvoltarea de aplicaţii mobile. Candy Crush sau FarmHeroes sau câte şi mai câte joculeţe şi aplicaţii, toate au fost create prin intermediul JAVA&C.
2. Dezvoltarea de site-uri. Multe dintre website-urile cunoscute de toată lumea au la bază JAVA. Este folosit de site-uri mari, precum LinkedIn.com, Netflix.com, Amazon.com. Chiar platforma de de socializare Twitter utilizează o maşină virtuală JAVA.
3. Conectarea la baze de date. Cu ajutorul interfaţei JDBC, JAVA poate extrage datele dintr-o bază de date.
4. Dezvoltarea interfeţelor grafice. Prin intermediul claselor  Java Swing, se pot crea programe care să aibă aceeaşi interfaţă indiferent de sistemul de operare pe care rulează.

3. Este JAVA sigur pentru utilizatori?

Despre breşele de securitate create de JAVA s-a mai discutat. Persoanele în temă înţeleg despre ce este vorba. Oricine foloseşte un computer a descărcat cel puţin o dată la viaţa lui o aplicaţie care folosea JAVA runtime. Mari şanse să fi instalat şi un plugin care să permită rularea unor astfel de aplicaţii pe propriul sistem. Deci, JAVA se compune din două părţi: o parte runtime care rulează pe computer şi face posibilă rularea aplicaţiilor web pe desktop şi o parte plugin pentru browser care e vine instalat cu acesta. Insecuritatea JAVA se referă mai degrabă la acest plugin, şi nu atât la JAVA runtime. În urmă cu ceva ani s-a zis că respectivul plugin ar fi responsabil cu aproximativ 50% de atacurile cibernetice. Pentru a evita aşa-zisele găuri negre (prin care hackerii pot fura parole), se recomandă dezactivarea acestui plugin.

În cazul în care visaţi încă la o carieră de programator, dar nu aveţi o facultate în acest domeniu, există cursuri. Cursuri precum acesta (Design şi programare web), prin corespondenţă, de la Eurocor. Constant au şi reduceri de preţ la pachete, aşa că nu strică să aruncaţi un ochi. Sau poate, de ce nu, vă atrage un alt curs. Partea bună e că puteţi studia în funcţie de ritmul vostru, puteţi adresa prin e-mail întrebări profesorului iar la final obţine o diplomă. Succes!