D(ust)-Day

D(ust)-Day

Dualitatea bine-rău a existat dintotdeauna. De altfel, cum ar fi putut omul cunoaște, simți și aprecia Binele dacă nu s-ar fi întâlnit, în prealabil, cu Răul?! Da, vechea poveste. Lupta dintre bine și rău la care suntem martori încă de prin basmele copilăriei. Întuneric există pentru a recunoaște lumina, negru pentru a aprecia albul,  praf pentru a ne…

 – …a ne ce? Pân’ aici! Nu ne interesează continuarea voastră stupidă, glăsui  de după o canapea, vădit deranjat, Poussière, pe-al său nume.

– Colb, fă bine și oprește măgăoaia aia că numai prostii îndrugă aceia pe acolo! Un fel de să fie bine, ca să nu fie rău, blah-blah-blah! Mai abitir ca politicienii!, aruncă replica prăfoasă marele Dust, tolănit pe jos cât era podeaua de lungă și de lată.

– Gata, șefu’, s-a făcut, murmură supusul Colb în timp ce se repezi la butonul de Off al televizorului.

– Of, tiranilor! Sunteți groaznici…! interveni Sole, lipsită de vlagă, din spatele geamului prin care abia se mai putea zări ceva. Perdeaua de pâclă care acoperea fereastra stătea împotriva palidelor raze de soare atât de dornice să însenineze încăperea.

Pe pervazul îmbâcsit, gingașa Flower, cu frunzele vizibil vlăguite, interveni și ea:

– Sole, n-ai cu cine. Nu-i vezi? Se cred stăpânii lumii. Întrețin neobosit această casă cu microbi, acarieni, particule de tot felu’, scame, păr și ce s-o mai putea. Nu se gândesc  nici măcar un moment dacă nu la confortul, măcar la sănătatea lui tanti Nisa. Biata de ea, cu astmul acela păcătos… De clorofila mea nici nu mai zic. Am și uitat cum arată acela verde, bietele mele frunze…

– „Am și uitat cum arată acela verde, bietele mele frunze…” vai, Florella, m-am înmuiat cu totul…, spuse flegmatic Dust, suflecându-și mânecile ca și când s-ar pregăti pentru o mare operațiune. M-am săturat de discursurile melodramatice ale muierilor.

Sole îl apostrofă instant:

– Hai că ești praf, Dust! Să îți fie rușine! Dar lasă tu lasă, că într-o zi tot se va găsi ac și de cojocul tău și al nefericiților care-ți slujesc.

– Serios? Hai nu mai spune. Soarele meu, poate nu ai realizat încă de ce suntem noi în stare. Poate veni tanti Nisa și pe mătura zburătoare că tot nu ne sperie. Cel puțin, ne vântură de colo până acolo, adică distracție adevărată. Ha! În câteva ore suntem la loc. Așa că, despre ce vorbim noi aici!?

Poussière se prăpădea de râs, încât nu mai avea mult și se împrăștia și mai tare decât era deja.

– Îți aduci aminte, Dust, ziua aia când a venit bătrâna cu un aspirator, ceva stârpitură, de-l căpătase de la o vecină?!? Că tot ce trăgea prin furtun, ieșea prin ceva gaură de la spate. Vai de mama lui, dacă și ăla era aspirator. Ha-ha-ha!

– Mdea, țin minte, că-mi disturbase siesta. Da’ oricum, am râs atunci până n-am mai avut aer (nu mai aveam mult și trebuia să deschidem geamurile). Colb, aterizat pe candelabru, se tot huțuța el deasupra femeii și îngâna: „Un colbușor se legăna pe o pânză de păianjen/Și fiindcă ea, nu se rupea, a mai chemat un colbușor. DOI ! Doi colbușori se legănau…”

– Fenomenal, băieți! Imperiul prăfoșilor, ha? Eu nu pricep, de ce se mai chinuie cu mătura aia? Tot acolo e. Cu mătură, fără mătură. Mai mult ne împrăștie. Treaba ei, da’ mie-mi place! Mai ales când ajung între pliurile canapelei.Relaxare curată!

– Sau… mai ales când se face vârtej de praf după ușă.

– Îhî! Jocul preferat al prăfoșilor: De-a v-ați ascunselea! Iuhuu!

– Bazaților, that’s it! Suntem tari. Trebuie să recunoașteți că nu s-a inventat încă tehnologia care să ne vânture la milimetru.

– Hai c-ai zis și tu una, Poussière. Ai o bilă roșie pentru azi de la Je-Dust.

 

Cam în această  manieră se derulau zilele lui Dust și ale amicilor săi care nu conteneau a-și împrăștie nocivii spori de praf pe unde apucau. Doar ei contau! Cu cât mai mult praf, cu atât mai bine. „Munceau” asiduu la asta. Proprietara căsuței, o pensionară de 68 de ani, tanti Nisa, suferea de astm, boală nemiloasă care-i dădea de furcă de mulți ani.  În ciuda tratamentului, efectele particulelor de praf asupra plămânilor ei erau ireversibile. Din acest motiv, renunțase și la unicul ei companion, Laila, o necuvântătoare care, în perioadele de năpârlire, își lăsa părul peste tot fiind imposibil de îndepărtat în totalitate. În consecință,  tanti Nisa se descurca așa cum putea cu bătrâna mătură, încerca să măture cât mai des. Deținuse cândva și un aspirator, nu o nu știu ce tehnologie, dar totuși, îi ușurase munca. În timp, s-a defectat și acela.

Țârâitul soneriei o făcu pe Tanti Nisa să tresară. Lăsă pe noptieră cartea în a cărei lectură era cufundată, îndreptându-se curioasă spre ușă. Era luni seara. Cine să fie la ora asta?!, își zise ea.

– Sărut-mâna, mătușă! Mă bucur să te găsesc acasă.

– Bată-te norocul, nepoate, tu erai…? Păi…unde să fie altundeva o bătrână ca mine la ora asta, dacă nu în cotlonul ei…Hai, intră!

– Acușica, mătușică. Stai să…ah, să vârâm și chestia asta mare înăuntru. Am ceva pentru tine.

– Tulai! Doară nu mi-ai adus oareșce cadou?

– Da’ cum altfel?! zâmbi nepotul într-un un semn șmecheresc cu ochiul, în timp ce dezambala surpriza.

Izbutind cu desfăcutul cutiei-supriză, tanti Nisa exclamă emoționată:

– Să nu-mi spui că-i un…

p rohnson

– Ba da, chiar un…De astăzi ai un ajutor de nădejde la curățenie: un aspirator Rohnson profesional model AquaTech R144. Stimabilul  are la bază un mecanism de filtrare prin apă, ceea ce îl face extrem de prietenos cu utilizatorul și, bineînțeles, cu mediul. Orice fel de praf, de murdărie își găsește sfârșitul în recipientul de colectare iar istețul filtru Hepa reține eficient particulele mai mari de 0.3 microni.

– Filtru Hepa, filtru Hepa…îmi spune ceva. Pară-mi-se că vechiul aspirator era cu sac și, la anumite intervale de timp, când se deteriora, tot trebuia înlocuit. Era atât de incomod…

– Mătușă, de azi-înainte spui adio prafului! Zic hai să-ncepem a-l testa fix din acest moment, să vedem ce poate.

Banda de prăfoși asculta totul ușor înmărmurită.

Dust: -Băieți, relax. Hai măi, nu fiți copii! Nu cred că-i cazul să ne impacientăm. Au mai fost situații de genu’ și, ați văzut și voi, …praf în ochi doar.

Poussière: Măi Dust, cred că e groasă rău de data asta. Am o presimțire taaaaare urâtă. Monstrul ăsta nu seamănă cu niciunul din câți am văzut până acum. Da’ uită-te la el cum arată… Pfoai, zici că-i de pe altă planetă! Vreau să mă ascund undeva acuuuuuum!

Dust: Man, calmează-te! Fă așa: Inspirăăă-expirăăăă! Inspirăăă-expirăăă! Inspirăăă-exp….

Colb: …aspirăăăă…Fugiți băieți, se aspirăăăă, fugiți! Aoleu!!!

Prin urmare, cât ai zice “praf” , Dust și amicii săi fură înghițiți, la propriu, de modernul R144. Niciun firicel de păr sau vreo impuritate nu-i scăpase, niciun cotlon oricât de inaccesibil ar fi fost, niciun pliu de canapea, particulele mai mari de 0.3 microni fiind,pur și simplu, A-NI-HI-LA-TE. Canapeaua de mult nu mai primise un asemenea tratament revigorant. Covoarele au început să respire, eliberate de nesuferita murdărie care le mâncase zilele.

– Cred că grămada de bacterii și de acarieni fac acum o baie pe cinste! Să deschidem geamurile larg, să intre aerul de primăvară peste tot! spuse nepotul cu o mină fericită, în timp ce dădea la o parte perdeaua pentru ca lumina să poată intra nestingherit.

– Eu una nu mai am cuvinte… Nu aș fi crezut că poate exista un asemenea …aspirator!  Dar cred că te-a costat o avere. E din străinătate, așa-i? Nu cred că se găsesc la noi din astea.

– Stai liniștită. Pe meseriașul ăsta l-am achiziționat de pe Internet de pe magazinul MarketOnline.ro.  E drept, am căutat ceva până să găsesc modelul optim. Și când l-am găsit, am și zis în sinea mea “Acesta va fi perfect pentru mătușa Nisa și îi va ușura și eficientiza curățenia prin casă”.

market online

Pe deasupra, ce să vezi, era la reduceri aspiratoare. Deci, nu îți face griji inutile, nu a costat o avere.

Acum scurtă descriere: are 5 perii – pentru aspirare umedă, uscată,  una în formă de T, alta rotundă plus dispozitiv pentru colțuri – consumă puțin (1550W) și poate colecta mult, până la 15 l. Praful nu se mai împrăștie prin toată casa, fiindcă este colectat direct în apă. Aaaa, era să uit, pe lângă funcția de aspirare propriu-zisă, are și funcția de suflare, așa că e perfect pentru balconul tău mare sau locuri greu accesibile.

– Și văd că nici nu face atât de mare zgomot cum făcea vechiul meu aspirator. Cum îl porneam, huruia de numa’, cred că până la etajul 10 se auzea.

– Bună remarcă, mătușă. Într-adevăr, Rohnson Aquatech R144 are un nivel de zgomot de doar 82 dB, ceea ce este puțin comparativ cu alte tipuri de aspiratoare. Aspiri de plăcere, nici nu mai ai stresul acela fonic.

Cu ochii ușor mijiți de emoție, tanti Nisa își cuprinse nepotul în brațele-i firave, drept mulțumire pentru surpriza neaștepată: „Ce ți-e și cu o bătrână ca mine, și suferindă de astm pe deasupra, nu?”.

– În sfârșit Dust și gașca lui de prăfoși au ajuns unde merită…Praf și pulbere s-a ales de tot imperiul. Cu redutabilul Rohnson nu mai prind ei sejururi îndelungate în această casă, spuse Sole, mândră că-și poate prelungi nestingherit, în sfârșit, razele binefăcătoare în încăpere.

Flower, entuziasmată și ea, consimți spuselor prietenei sale:

– Mi-ai luat cuvintele, Sole. De-acum voi trăi și eu așa cum merit: în curățenie și inundată de lumină! Și fără praf pe frunze, yaaaaa! Boboceii mei vor fi cei mai fericiți!

În scurt timp, o nouă prietenă se alătură lui Sole și Flower. Este vorba despre Freshness, o prezență incredibilă și minunată, proaspătă și înmiresmată precum ghioceii și brândușele și toate florile primăverii la un loc!

Primăvară, bine ai sosit!

Articolul D(ust)-Day a fost scris, cu fantezie și umor, pentru proba 1 din Spring SuperBlog 2016

 

One thought on “D(ust)-Day

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: