Despre raci, numai de bine. Sunt şi eu unul şi …nah, nu-i chiar atât de imposibil să fii crustaceu. Chiar dacă nu mai sunt de mulţi ani o împătimită a tot ce înseamnă zodii, astrologie şi previziuni astrale, încă mai urmăresc trăsături ale oamenilor prin prisma zodiei sub care s-au născut. De ce? Pur şi simplu. Mi se pare interesant.
Acum, însă…e vorba despre noi, răcuşorii. Ăştia micii care mai mult trag în spate şi se supără din orice. Şi plâng din (aproape) orice (vezi femeile). Deci, cum este un rac? Dificil aş spune. Şi pe lângă asta inimos şi dulce. Şi foarte matern.
Hai să îţi spun 5 dintre cele mai atractive trăsături care pe mine mă caracterizează. Nu doar pentru a afla câte ceva despre mine, dar poate-poate te regăseşti şi tu pe alocuri, răcuşorule (asta indiferent de sexul tău).
Cuprins
1. Ne întoarcem în trecut…
Mda, racii se întorc adeseori cu mintea şi sufletul în trecut. Iar asta îi sensibilizează la maxim. Şi nu doar că-i sensibilizează, însă dacă s-ar putea, mai-mai că s-ar teleporta pentru câteva ceasuri acolo. Da, sunt rac, trăiesc şi eu astfel de momente. Cred că e un fel de stigmat al racilor de care nu se pot lepăda. Dar ne revenim. Plângem una-bună (asta în funcţie de intensitatea momentului şi a amintirii) şi…gata. Înapoi în prezent!
2. Decodăm gesturile, cuvintele, detaliile
Şi încă cum. Tot ce are legătură cu noi trebuie să fie super-bine înţeles. O vorbă cu subînţeles, o privire nu tocmai reconfortantă, un gest cam prea nelalocul lui, toate astea ne dau de gândit. Şi rumegă, racule…rumegă! Şi atât de tare le rumegă în subconştientul acela de crustaceu, încât se întâmplă să se simtă prins într-un iureş al conspiraţiilor. Ehh, da..uneori le exagerăm, alteori le nimerim. Unui rac nu îi este foarte dificil să îşi dea seama dacă lumea are ceva cu el. E ca un fel de chimie.
3. Suntem posesivi
Fiindcă ce-i al nostru, e al nostru. Că-s persoane iubite (da, ştiu, sună naşpa), că-s lucruri personale, racul e posesiv. E ceva ce vine din adâncul lui şi pe care greu îl poate controla. Trebuie să fie ceva cauză nobilă sau umanitară ca să poată renunţa la chestiuţele sale. Acolo, în lucrurile sale personale, mai mult sau mai puţin esenţiale, se află o parte din mine, din energia mea şi din momentele mele, iar renunţând fără preget la tot ce-mi aparţine, ar însemna să nu mai fiu racul care sunt azi. Şi nici nu pot, nici nu vreau să ma schimb.
4. Ne ataşăm repede şi (aproape) iremediabil
E o chestie faină să câştigi sufletul unui rac. Înseamnă că l-ai câştigat pe el. Familistul, loialul, infantilul, iubitorul, seriosul, melancolicul. Pe el cu tot ce vine la pachet. Şi apoi unde mai pui că aveţi trăiri şi momente faine împreună. Mă ataşez de toate astea, iar când ele dispar, atunci sufăr. E ca un fel de ieşire din zona de confort, lucru care ne nemulţumeşte pe deplin. Revenirea este anevoioasă. La un moment-dat, multe vor fi devenit amintiri. Amintiri pe care racul le ţine strâns în sufletul lui şi le mai dă drumul, aşa uneori…de plictiseală sau nu chiar.
5. Suntem ranchiunoşi
Da, frate. Suntem din cale-afară! Şi când m-ai supărat sau rănit, să te ferească Sfântu’. Cred că în cazul nostru, al racilor, se aplică destul de natural asta cu: „Iert, dar nu uit!” Oricât de creştineşte sau de necreştineşte ar fi, acesta-i adevărul. Racul îţi oferă o parte din el, o face necondiţionat şi sincer, dar şi când l-ai supărat…se retrage în cochilia lui. În plus, contabilizează tot, tot. Daca va găsi momentul oportun, nu va ezita nici să îţi impute chestii. Şi ştii când o face? Când e convins că el a fost om cu tine, iar tu doar un simplu nătărău (sau nătă-rea, după caz).
Sunt doar 5. Nu am vrut să mă laud prea tare. Racii au calităţi şi defecte, ca orice zodie, până la urmă. Indiferent dacă tu crezi sau nu în ele, trăsăturile se mai potrivesc. Şi sunt convinsă că oameni, raci, care vor fi citit articolul meu, îmi vor da dreptate cel puţin în proporţie de 50-60%.
Deci, eşti în clubul Racilor?
Nu stiu ce sa zic ca si sotul meu e rac si eu nu il stiu nici de posesiv nici de ranchiunos. Probabil ca difera caracteristicile si pe baza sexului, ca si la gemeni barbatii sunt diferite de femei, stiu eu singur. Oricum, nu prea tin cont de astea…
În afară de faptul că nu sunt posesivă, mă regăsesc în toate cele din articol. Și aș mai adăuga și foarte încăpățânată. Nu știu cum e la tine, dar la mine e din plin. În rest, Forța e cu noi! ?
Hai ca m-ai distrat maxim cu articolul asta. De ce? Pai hai sa enumeram racii din viata mea, incepand cu tine, sotul meu, nana baietelului meu. Vreo 2 din fostii mei prieteni pe cand nu eram casatorita.
Nu stiu ce are taurul de se inconjoara de o multime de raci, dar sa stii ca fac casa buna impreuna.
Sunteti toate cele de mai sus si inca multe pe langa, foarte carcotasi, dar in primul si in primul rand cum ai zis si tu sunteti sufletisti si familisti si foarte inimosi.
Camelia, am și eu un răcușor în familie și se cam potrivește descrierii făcute. E sensibil, vrea să înțeleagă tot, și vorbește despre aventurile pe care le are într-o lume a lui care nu este din lumea asta și unde el este un fel de șef (trebuie să-ți cumperi bilet ca să ai acces în lumea lui). Este „sfătos” și în gândire dă dovadă de un nivel de înțelegere și maturitate pe care unii adulți nu reușesc să îl atingă toată viața. Deși este încă un copil, este un partener de conversație excelent. Dă dovadă de logică și din acest punct de vedere pot să vorbesc cu el de la egal la egal. Are nevoie de atingere, iar când îl iei în brațe este cel mai fericit ! 🙂
Să îţi trăiască răcuşorul, o comoară la casa omului 🙂 Să vezi tu când va creşte el mare cum unele din trăsături se estompează, iar altele se exacerbează…