Azi e despre ziua mea. E despre ceaiuri bune şi infuzii fructate

Azi e despre ziua mea. E despre ceaiuri bune şi infuzii fructate

Pentru cine nu ştie, azi a fost ziua mea (5 iulie). AMR mai puţin de 2 ore până când şi ziua aceasta va fi devenit un „ieri”. Toate devin un ieri la un moment-dat. Ceea ce contează, însă, este să facem nişte astăzi unice şi frumoase. Cam cum a fost şi astăzi-ul de azi.

Ia că nu-s deloc modestă, a fost o zi frumoasă (cam aşa ca mine) pe care am petrecut-o în familie. Am ieşit. A fost soare, iar băieţelul nostru şi-a făcut şi el numărul de circ (la întoarcerea spre casă de la păstrăvărie). A trecut şi asta. Ne pregătim de împărţit pijamalele imediat şi…Doamne Ajută de un somn bun şi de…linişte (a little bit).

În urmă cu nici o săptămână Tashi mi-a trimis nişte ceaiuri. Pardon Ionela. Pe Ionela o puteţi găsiţi mereu în Grădina cu ceai, un loc liniştitor şi parfumat în care, zice ea, se face „Ceai cu viaţă, la ţară„. Tashi, adică tărâmul unui ceai autentic. Pot doar să-mi imaginez cât de liniştitoare este viaţa departe de oraş şi, mai ales, când ai o preocupare relaxanta în universul de ceaiuri.

Apropo, vă ofer un ceai, o infuzie? Nu de alta, dar fiind şi ziua mea…

ceaiuri bune

La ceas de seară, parcă ar merge o infuzie răcoritoare. Am testat şi eu ieri reţeta şi mi-am preparat un Ice Tea. Am pus 2 măsuri de Paradis Fructat, am turnat 150 ml de apă fierbinte. Am lăsat să se infuzeze, să se răcească bine, apoi am adăugat un pliculeţ de îndulcitor cu ştevia, 2 cuburi de gheaţă şi…gata a fost. Am vrut să fiu şmecheră, dar nu mi-a ieşit…că am uitat de frunzele de mentă, deşi expres în acest scop le-am luat. Data viitoare…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin urmare, a ieşit o minune răcoritoare care poate înlocui garantat orice suc din comerţ. Înlocuieşte chiar şi limonada asta estivală, tropicală, care se vinde peste tot la terase, că tot e sezon. Are un gust intens de vară, de căpşuni.

Recomandarea unui ICE TEA autentic ar fi ca totul să se lase la infuzat preţ de 2-4 ore în apă rece. Pentru mine ar fi fost prea mult, fiindcă muream de sete la momentul acela. Aşa că, am făcut fix cât se vede, o porţie pe care am băut-o pe nerăsuflate.  Singură. Al meu când a ajuns acasă şi-a adus aminte că duminică îi promisesem că-i fac Ice Tea. Nici nu mai are rost să spun cât de neserioasă mă simţeam în clipa aceea. Mai ceva ca motanul Tom care nega cu neruşinare că şi-a băgat nasul în frigider în timp ce de pe mustăţi i se prelingea zdravăn laptele. Aşa şi eu. Oricum, cu prima ocazie, mâine adică, prepar un litru, cu lăsat la „macerat” 2 ore, cu mentă, aşa ca la carte.

Cât despre celelalte două, numite CEAIURI, unul ALB şi celălalt NEGRU, ce pot să vă spun este că se beau într-un moment al zilei invers de cum le e denumirea. Adică cum?!

Ceaiul negru, cu aromă de cireşe sălbatice, poate înlocui cafeaua de dimineaţă. Sau, chiar dacă n-o înlocuieşte, dar se recomandă a fi băut în prima parte a zilei pentru un plus de energie. Ceaiul negru are cel mai mare conţinut de teină (împreună cu ceaiul oolong) şi o substanţă stimulatoare numită teofilină (care poate accelera ritmul cardiac). Acest lucru face din el băutura perfectă pentru persoanele hipotensive şi pentru cele care caută să obţină un boost în mod natural.

La polul opus, ca şi nivel de teină, se regăseşte ceaiul alb. Nu am încercat să-l beau seara pentru a vedea dacă mai pot sau nu dormi. Dar voi începe să beau ceai alb fie şi doar pentru a vedea efectele asupra siluetei. Documentându-mă, am aflat că ceaiul alb accelerează metabolismul, previne formarea depozitelor de grăsime. Soare Alb are note predominante de căpşuni şi rubarbă fiind o băutură cu accente parfumate, dulci. Yum!

Constat tot mai des că lumea nu cunoaşte ce este acela ceai şi ce e aia infuzie. Sunt două chestii diferite, iar faptul de a şti că ceaiul nu e infuzie şi infuzia nu e ceai ţine de cultura generală. Bine, că toate-s ceaiuri, generic vorbind, însă:

CEAIUL (Verde, Alb, Negru, Oolong) provine din Camellia Sinensis

în vreme ce restul, provenind din plante, in general, fructe uscate, mixuri, peste care se toarnă apă fierbinte, devin ceea ce numim o INFUZIE.

Prin urmare, ceaiul de gălbenele (muşeţel sau tei) este, de fapt, o INFUZIE, iar ceaiul verde (alb, negru etc) este CEAI în adevăratul sens al cuvântului.

Tot legat de infuziile parfumate, naturale, eco, bio şi cum mai vreţi să le numiţi, am citit pe blogul Ionelei un articol extrem de interesant. Însă, mai presus de toate, adevărat şi sincer. Despre cuvintele frumoase pe care marea majoritate a comercianţilor de ceai încearcă să le vândă odată cu propriile produse.  Cu alte cuvinte, cam cât de bio să fie ceaiul tău pentru ca eu să-l pot da bebeluşului meu fără cea mai mică rezervă. 100% natural? Oare, există aşa ceva? Citiţi AICI un articol transparent scris de însăşi  o comerciantă iubitoare de ceaiuri de toate felurile.

ceaiuri bune

Arsenie Boca zicea: „Când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă.” Frumos spus. Şi chiar dă de gândit.

Şi…AMR 10 minute 😀

 

_________________________UPDATE!______________________

Şi pentru că magazinul Tashi împreună cu mine dorim să oferim un mic cadou unui iubitor de ceaiuri , vă invit la un concurs pe Facebook. 

Timp să participaţi aveţi până la data de 24 iulie 23:59

Baftă!


 

Facebook Comments

2 thoughts on “Azi e despre ziua mea. E despre ceaiuri bune şi infuzii fructate

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: